În cinstea ta, -Cea mai frumoasă şi mai nebună dintre fete, -Voi scri trei ode,Trei romanţe,Trei elegii Şi trei sonete. Şi-n cinstea ta, -Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, -Din fiecare vers voi face Câte-un breloc de-argint, în care Gândirile-mi vor sta alături, ca nişte pietre nestemate De-a pururi încrustate-n bronzulUnei coroane princiare!...Din ţara-n care dorm de veacuri vestiţii Faraoni, Din ţaraÎn care Sfincşii stau de vorbă cu Nilul sfânt Şi cu Sahara,Din ţara-n care palmierii Vestesc arabilor furtuna Şi caravanelor pierdute Că nu se mai întorc nici una, Din ţara asta minunată,Tăcută,Tristă Şi bizară,Îţi voi aduce trei smaralde nemaivăzute-n altă ţară,Trei perle blonde, pescuite de Negri-n golful de Aden,Şi trei rubine-nsângerate, ascunse toate-ntr-un refren De Triolet,Pe care nimeni nu-l va înţelege, fiindcă nu-i Pe lume nimeni să-nţeleagă simbolul Trioletului!...

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi nu ucid, cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea, în flori, în ochi, pe buze ori morminte.Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric,dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micşorează, ci tremurătoare măreşte şi mai tare taina nopţii,aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister şi tot ce-i neînţeles se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari sub ochii mei-căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte

Cine-i cel mai tare din parcare?

18.08.2008